190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial

Începând cu 14 februarie, la Facultatea de Drept a Universității din București, vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote…

Știați că… ?

În 1881 s-au pus bazele înființării primei societăți române pentru fabricarea hârtiei (MO nr. 169).

1881 inaugurează două evenimente: unul social, în MO nr. 24 – proiect de lege pentru acordarea unei burse domnişoarei Maria V. Cuţarida („ânteia femeia care a cugetat a îmbrăţişa o profesiune liberă şi face pentru aceasta studii speciale în medicină”); altul politic, în MO nr. 6 din 7 aprilie – legea care stabileşte că preşedintele Consiliului de Miniştri poate să nu aibă portofoliu. Maria Cuţarida Crătunescu a devenit prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România. Iar din MO nr. 44 din 22 februarie/3 martie 1878 aflăm că, deși cu o situație destul de precară, tânăra studentă donase armatei române suma de 100 de franci.

În 25 martie 1884 regele Carol I a propus la Academie alcătuirea unui Etimologicum magnum Romaniae, pentru a nu se pierde pentru generațiile viitoare frumoasa şi bogata limbă română conţinând toate cuvintele vechi, promițând să contribuie anual cu 6.000 de lei puși la dispoziţia Academiei (MO nr. 282). Ca răspuns, Academia a încredințat realizarea dicționarului lui B. P. Hasdeu.

În 1936 la biblioteca Monitorului Oficial existau deja 13.201 de volume care fuseseră consultate de 6.491 de persoane. Cititorii, care aveau un acces facil la informații, fie prin intermediul cataloagelor, fie al tablelor de materii publicate în monitoare, dispuneau de o sală de lectură cu 23 de locuri.

Direcţiunea Generală a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului administra în anii ’40 Monitorul Oficial, Imprimeria Centrală (turnătorie de litere, stereotipie, linotipe, tipografie plană şi rotativă, legătorie şi liniatură), Imprimeria Naţională (monotipe, stereotipie, tipografie plană, litografie, offset, legătorie, gumaj, liniatură, cartonaj, plicuri), Imprimeria Chişinău (stereotipie, tipografie, legătorie), Fabrica de Timbre (fabricare de clișee, gravură în metal, zincogravură, galvanoplastie, stereotipie, tipografie, heliografie și gumaj) și Editura „Monitorul Oficial” din bd. Elisabeta nr. 29.

Și atât de multe alte pagini de istorie ilustrată… Expoziția poate fi vizitată astfel:

14-28 februarie, Facultatea de Drept, Universitatea din București;

l - 20 martie, Muzeul Național de Istorie a României

21 -31 martie, Centrul de Cultură "Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului"

luna aprilie, Biblioteca Naţională a României;

luna mai, Facultatea de Istorie, Universitatea din București;

luna iunie, Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu;

luna iulie, Muzeul Național de Artă al României – Muzeul Colecțiilor de Artă;

luna august, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia;

luna septembrie, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova;

luna octombrie, Muzeul Cetății și Orașului Oradea;

lunile noiembrie și decembrie, Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor.

Alături de partenerii instituționali care găzduiesc expoziția au oferit un prețios sprijin documentar Arhivele Nationale ale Romaniei și AGERPRES.